A practica presupune, printre altele, schimbare de comportament şi cultivarea unor obiceiuri. Poate fi greu, dar nu imposibil! Este provocator şi cu fiecare clipă a provocării înţelegi, schimbi, zâmbeşti şi creşti. Clipă de clipă. Aceasta este practica, 99% traspiraţie, restul, nu depinde numai de noi.
Spuneam la început despre tehnici la îndemână pentru o viaţă bună. Ei bine, pe cât sunt acestea simple şi uşor de învăţat – de exemplu respiraţia abdominală – pe atât ne lipseşte nouă abilitatea de a le aplica sistematic, repetat sau atunci când avem nevoie, asemenea unui obicei. Probabil că te-ai întrebat de multe ori ce face ca obiceiurile să fie ce sunt, comportamente automate şi repetitive, ce par că nu îţi aparţin.
Îţi propun un exerciţiu. Să ne imaginăm că mintea noastră este precum o pădure. Într-un astfel de spaţiu, (minunat şi pe cale de dispariţie, pădurea, nu mintea noastră) putem găsi cărări, unele mai umblate şi mai bătătorite, de exemplu cele care duc la o cabană. Altele, care duc spre peşterea ursului, unde nu ajung des turiştii, sunt sălbatice şi pline de iarbă. Pe acolo trece pădurarul, rar. Cu cât e mai umblată o cărare, cu atât iarba va creşte mai greu şi va fi mai simplu să o regăseşti chiar şi după o perioadă lungă de timp. Totuşi, după multă vreme, orice cărare, dispare. Nu-i aşa că seamănă cu obiceiurile?
Fireşte, sunt multe alte lucruri de spus despre cum funcţionează mintea umană, dar modelul acesta ne ajută să înţelegem cum apare şi dispare un obicei, fără multe complicaţii şi sondări în adâncurile sufleteşti.
Şi dacă obiceiul este o cărare bine bătătorită şi umblată, iată ce ar putea fi util să ştii.
1. Un obicei nou începe cu acţiuni simple, repetate sistematic
Obiceiul de a citi poate începe cu 20 de minute de lectură pe zi. Un program de gimnastică yoga poate începe cu 15 minute de 4 -5 ori pe săptămănă. Practicarea meditaţiei poate începe cu 3 minute pe zi.
2. Motivaţia pentru cultivarea unui obicei are nevoie mereu de combustibil
Hrăneşte motivaţia pentru lucrul pe care ti-ar plăcea să îl schimbi. Lecturarea unor poveşti de succes cu oameni care şi-au schimbat stilul de viaţă, articole cu detalii tehnice sau beneficii despre obiceiul nou, întâlnirea unor oameni care au aceleaşi preocupări, pot alimenta motivaţia.
3. Schimbările de comportament se cer a fi celebrate
Recompensează-te după ce ai realizat ce ţi-ai propus. În acest fel întăreşti o experienţă pozitivă, pe care îţi vei dori să o repeţi. Un măr, o ciocolată, o pauză, melodia preferată, te poţi lauda singură sau te poţi duce să îi spui cuiva despre reuşită. Ştiu că sună a condiţionare, dar aşa funţionează mintea. Există alte domeniii în care să îţi poţi exercita complexitatea.
Da, e greu să ne schimbăm şi alteori acţionăm impulsiv. Apoi, adaugăm vinovăţii sau frământări obositoare în căutarea unor cauze imposibile. Ne tot gândim cum să explicăm prin multe cuvinte ba inerţia comportamentului, ba volatilitatea deciziilor noastre. Gândim mult şi simţim puţin. Şi uite aşa, viaţa se poate transforma într-o închipuire dureroasă.
Eu cred că mintea e ca o pădure bogată a carei geografie depinde noi, unde duc cărările, cât de umblate sunt. Înţelegerea naturii habituale a minţii ne scuteşte de multe cuie în tălpi şi dureri de cap. Viaţa poate fi simplă şi bună, viaţa poate deveni o acţiune perpetuă, simţită şi celebrată clipă cu clipă, pas cu pas. Şi spun asta pentru că, fără povara cuvintelor, acţiunile sunt mai uşoare. Un obicei pare greu de schimbat chiar înainte să începem a lucra la el. Unde este dificultatea? În minte.
Lasă povara concepetelor de-o parte şi îmbrăţişează fiecare activitate, clipă cu clipă, respiraţie cu respiraţie, acordând atenţie la ceea ce este în prezent. Îţi focalizezi şi dozezi astfel resursele în raport cu o dificultate reală, prezentă, nu închipuită. Cu alte cuvinte, nu începi o treabă deja extenuată de gândurile despre ce va fi să fie. Ci cu o minte proaspătă, curiosă şi deschisă către o nouă experienţă.
Cu mintea omului începător.
Surse foto: Pinterest
