”Sarea dulce”, cum era numit de cruciaţi, a sosit în Europa o dată cu întoarcerea acestora dintr-o campanie în Ţara Sfântă. În secolul al XII-lea, Veneţia a început propria producţie de zahăr, pe care un scriitor al vremii îl considera ”foarte necesar pentru folosul şi sănătatea omenirii”. În America, zahărul a ajuns prin Cristofor Columb, care a primit în dar la o oprire în Insulele Canare, nişte butaşi de trestie de zahăr.
Pentru că zahărul a fost foarte scump până în secolul XVIII, consumul anual în țările mai dezvoltate era de 2kg/persoană/an, apoi, o dată cu ieftinirea acestuia, consumul a crecut spectaculos: 38kg/persoană/an în 1900, iar în prezent, în unele ţări consumul se apropie de 90kg/persoană/an. Din păcate, la fel de spectaculos a crescut şi numărul cazurilor de obezitate, boli cardio-vasculare şi diabet.
Ce nutrienţi conţine zahărul?
Nutriţioniştii spun că în afară de aportul energetic, zahărul nu conţine nici un nutrient. Este o ”calorie falsă”, ca şi alcoolul. Prin rafinare, zahărul (indiferent de culoare), îşi pierde mineralele şi vitaminele naturale, organice. Mai mult decât atât, pentru albirea zahărului, în procesul de rafinare, se foloseşte dioxid de sulf, un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E220 (periculos pentru sănătate).
Efectele negative ale zahărului asupra sănătăţii
În primul rând, ar trebui menţionată dependenţa. Zahărul, numit şi ”moartea albă”, creează dependenţă la fel ca și drogurile de categorie “grea”, cum ar fi heroina. Consumul de zahăr declanşează în creier eliberarea unor substanţe cunoscute ca şi opioide, substanţe pe care organismul le eliberează în mod natural pentru a reduce stresul sau durerea. Atunci când ne dorim ceva dulce, se activează aceleaşi zone din creier ca și în cazul dependenţilor atunci când au nevoie de drog. Pentru a demonstra că zahărul este un drog similar cu opiaceele, oamenii de ştiinţă au administrat unor iubitori de dulciuri un medicament care blochează eliberarea opioidelor. La scurt timp după acest tratament, subiecţii nu au mai arătat niciun interes faţă de acestea.
Citiți tot articolul și comentați pe Diversificare.ro.
Sursă foto: Uwe Hermann/ Flickr.com.
Am febră mare, poate nu mă pot concentra, dar nu am văzut nimic despre înlocuitori.
La finalul articolului este un link catre articolul complet pe Diversificare.ro, poti da click direct aici – http://diversificare.ro/alimente/alte-alimente/2011/10/de-ce-sa-ne-ferim-de-zahar-si-care-sunt-inlocuitorii-naturali/ Insanatosire grabnica!
Mulţumesc şi mulţumesc.