Poate că lineup-ul de la Summer Well avea să nu-ți zică mare lucru sau poate că ai ales să mergi doar pentru Kasabian sau Foals, dar dacă te-ai hotărât totuși să îți iei bilete sper că ai avut curaj să îl iei și pe cel mai mic membru al familiei cu tine. Dacă nu ai făcut-o anul acesta (sau în anii trecuți), anul viitor poate îți faci curaj. Și îți zic asta pentru că Summer Well chiar este un festival la care să mergi cu copiii. Și ingorând alte guri care au comentat faptul că ne luăm copiii cu noi peste tot sau guri de la fața locului, că ce le-or fi trebuit să își ia copiii cu ei (deh, ”copiii nu e oameni” care să participe și ei la experiențele părinților, să învețe despre muzică, despre libertate, despre ecologie sau altele…) cred că puteți să lăsați grijile și ideile preconcepute acasă și să vă simțiți bine în familie. Firește, dacă vreți doar un timp de petrecut cu adulții sau dacă vreți să vă relaxați (pentru că puteți face asta atât de bine la Summer Well), nu vă judecă nimeni că ați ales să veniți fără copii. Numai nu-i lăsați acasă pentru că vă e teamă de cum o să vă descurcați cu ei sau că o să se plictisească …
După prima zi de Summer Well mă gândeam de ce oare n-am ajuns și în anii trecuți și mi-am amintit că am avut în intenție dar am tot fost plecați în vacanță în această perioadă. Vreau să vă spun că este unul dintre cele mai child friendly festivaluri la care am fost (cred că ar putea să concureze cu Plai de la Timișoara). Iar Domeniul Știrbey este absolut minunat. Pădure, umbră (chiar și când soarele e tare și fierbinte), lac. Nu-ți mai vine să pleci de acolo. Iar noaptea… e o feerie… pe cuvânt!
Apoi, chiar dacă lineup-ul nu-ți zice mare lucru (deși n-am auzit ceva să nu-mi placă), chiar e foarte faină experiența de festival, oamenii pe care i-am văzut, de la cei mai mici (am văzut bebeluși de 2 luni, 3 luni) până la cei mai mari. Cel mai mult m-am bucurat să îi văd pe cei mici pe umerii părinților, privind la scenă sau dansând printre șezloange și beanbag-uri.
După și ce-a de-a doua zi de festival, în care am explorat ce mai rămăsese ne-explorat din tot Domeniul Știrbey, pot să vă zic așa:
– sunt foarte multe lucruri interesante de făcut. Dacă vreți să prindeți și concertele dar să vă jucați și să experimentați prin zonă, mergeți mai devreme. Nouă ne-a luat, în fiecare zi, cam două-trei ore să ajungem de la intrare, la scenă și asta pentru că am stat și am zăbovit pe la fiecare cort, fiecare rulotă. De la înghețată La Strada, până la falafel la Calif, de la loc de joacă pe iarbă, unde poți să construiești din cuburi imense, la jocurile din cortul Orange. De la tatuaje cu sclipici – la leagănele (în care se puteau da numai adulții 🙁 ) de la standul Finlandia. De la balonul cu aer cald (pe care doar l-am privit cum se înalță – și asta din cauză de coadă) până la plimbarea ecvestră a domnișoarei. Iar de departe ce-a mai tare experiență pe care am avut-o (și pe care copiii au iubit-o, da, inclusiv juniorul nostru de 11 luni) a fost Luminarium, by Architects of Air.
