Am citit pe nerăsuflate două dintre cărțile lui (Instead of Education și Teach Your Own) și m-am trezit vorbind singură și exclamând ”Da, așa este!” la fiecare idee. M-au fermecat atât concepția lui asupra învățării, cât și elocvența și simplitatea cu care spune lucrurilor pe nume. Apoi am citit câte ceva despre viața și activitatea lui și am rămas uimită de pasiunea cu care și-a promovat și apărat ideile despre educație:
- The idea of painless, non-threatening coercion is an illusion. Fear is the inseparable companion of coercion, and its inescapable consequence. How Children Fail (1964)
- All I am saying in this book can be summed up in two words: Trust Children. Nothing could be more simple, or more difficult. Difficult because to trust children we must first learn to trust ourselves, and most of us were taught as children that we could not be trusted. How Children Learn (1967)
- The anxiety children feel at constantly being tested, their fear of failure, punishment, and disgrace, severely reduces their ability both to perceive and to remember, and drives them away from the material being studied into strategies for fooling teachers into thinking they know what they really don”t know. How Children Learn (1967)
- No one is more truly helpless, more completely a victim, than he who can neither choose nor change nor escape his protectors. Escape from Childhood (1974)
- The most important thing any teacher has to learn, not to be learned in any school of education I ever heard of, can be expressed in seven words: Learning is not the product of teaching. Learning is the product of the activity of learners. Growing Without Schooling magazine, no. 40 (1984)
John Holt s-a născut în 1923 la New York. A urmat cursuri ale unor școli particulare, dar a refuzat întotdeauna să le numească, considerând că a învățat toate lucrurile cu adevărat importante în afara școlii. A devenit el însuși profesor și a predat mulți ani, tot în cadrul mobile casino unor școli particulare. Din această experiență s-au născut primele două cărți: How Children Fail (1964) și How Children Learn (1967), ambele având foarte mult succes printre părinți și profesori.
A devenit un vorbitor căutat și a militat, alături de alții, pentru reforma școlilor: micșorarea numărului de elevi, reducerea drastică a testărilor, cultivarea unor relații autentice între copii și educatori etc. După câțiva ani de eforturi susținute, a înțeles că reformarea școlilor nu se va face niciodată cu adevărat, iar schimbările vor fi superficiale și de scurtă durată. Prin urmare, și-a îndreptat atenția către locurile, oamenii și situațiile din afara școlii care contribuie la educația copiilor. În cartea sa, Instead of Education: Ways to Help People Do Things Better (1976), promova găsirea unor metode de a-i ajuta pe copii să scape de școală, care, după părerea lui, mai mult dăunează decât ajută învățarea.
În urma scrisorilor pe care le-a primit de la cititori, a aflat din ce în ce mai multe despre ceea ce se numește homeschooling: educarea copiilor în familie, fără vreun contact cu școala. Și-a petrecut restul vieții promovând, susținând și scriind despre acest tip de educație. În 1977 a înființat Growing Without School (GWS), prima revistă americană despre homeschooling.
Singura sa carte despre homeschooling, Teach Your Own, a apărut în 1981. La moartea sa (1985) a lăsat un manuscris neterminat, care a apărut cu titlul Learning All the Time, fiind completat cu texte care apăruseră în revista GWS.
În 1991 i-a fost publicată corespondența, o sursă importantă de informații cu privire la felul în care viziunea sa asupra educației s-a conturat și s-a rafinat de-a lungul vieții.
Am ales să inaugurez secțiunea ”Să facem cunoștință cu…” scriind despre John Holt pentru că el este una dintre cele mai importante voci care au susținut necesitatea unei schimbări în felul în care ne educăm copiii și cel care a atras atenția asupra direcției potrivite: nu vom putea schimba cu adevărat școlile și, de fapt, nici nu avem nevoie de ele, iar eforturile noastre ar trebui să vizeze fie înființarea unor locuri cum este Little New School, fie școlitul acasă (deși, dacă vrem să fim cât mai fideli ideilor sale, ar trebui să vorbim despre NEșcolitul acasă sau unschooling).
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=C2RaKZVZNyA&feature=related]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=-hmzEdIVLJE&feature=related]
Si eu am gasit un sens in cuvintele si ideile lui Holt si cred ca noua rubrica a blogului tau, Andreea, va fi foarte interesanta – un fel de curs de pedagogie alternativa. Mi-a placut cum spune Holt lucrurilor pe nume: No one is more truly helpless, more completely a victim, than he who can neither choose nor change nor escape his protectors. Mi se pare o fraza de un dramatism cumplit, si totusi asta este ceea ce facem noi copiilor nostri. HAIDETI SA FACEM CEVA pentru a repara aceasta greseala!
Dragă Valentina, bine ai venit! Mă bucur mult că găsești noua rubrică intersantă și utilă. Cât despre ce ar trebui să facem, îl las tot pe John Holt să vorbească:
Not all persons will give the word “education” the meaning I give it here. Some may think of it, as 1 once described it, as “something a person gets for himself, not that which someone else gives or does to him.” But I choose to define it here as most people do, something that some people do to others for their own good, molding and shaping them, and trying to make them learn what they think they ought to know. Today, everywhere in the world, that is what “education” has become, and I am wholly against it. People still spend a great deal of time—as for years I did myself—talking about how to make “education” more effective- and efficient, or how to do it or give it to more people, or how to reform or humanize it.
But to make it more effective and efficient will only be to make it worse, and to help it do even more harm. It cannot be reformed, cannot be carried out wisely or humanely, because its purpose is neither wise nor humane. Next to the right to life itself, the most fundamental of all human rights is the right to control our own minds and thoughts. That means, the right to decide for ourselves how we will explore the world around us, think about our own and other persons’ experiences, and find and make the meaning of our own lives. Whoever takes that right away from us, as the educators do, attacks the very center of our being and does us a most profound and lasting injury. He tells us, in effect, that we cannot be trusted even to think, that for all our lives we must depend on others to tell us the meaning of our world and our lives, and that any meaning we may make for ourselves, out of our own experience, has no value. – Instead of education:Ways to Help People Do Things Better