Atunci când spunem “comunicare” ne vine instant să vorbim, să comunicăm prin sunete, asta pentru că deseori considerăm această modalitate ca fiind cea mai simplă de a transmite un mesaj. Cu toate acestea, comunicarea poate avea loc prin desen, sunete, muzică, imagini, gesturi, mimică sau fotografii, indiferent de felul în care decidem să codăm mesajul transmis și să-l decodăm pe cel primit important este ca rezultatul să fie unul corect.
De unde și până unde această introducere? Fotograful Thimothy Archibald este și tătic și a decis să înceapă proiectul Echolilia, pentru a putea explora și înțelege lumea fiului său autist, Elijah.
A început să-l fotografieze pe Elijah încă de când el avea 5 ani, dar în scurt timp rolurile s-au schimbat, iar Elijah a început să nu mai fie doar modelul, subiectul ședinței foto, ci și să participe la decor, la cum să se schimbe fundalul în diferite stări, practic, monologul -început de tatăl său pentru a încerca să cunoască stările repetitive și reacțiile copilului său în diferite situații- a fost transformat de Elijah în dialog.
Archibald spune acum că proiectul Echolilia l-a ajutat să înțeleagă situația, să-și dea seama mai bine de care este rolul său capărinte și, nu în ultimul rând, să accepte toate acțiunile copilului său, pentru că de acum totul se putea comunica, prin imagini.
Surse foto: juventudfotografica.com.
