În familia mea bunicii sunt lipoveni şi stiu foarte bine rusa, însă în copilarie nu au vorbit prea mult această limbă cu fiica lor şi prin urmare nici nu au învaţat-o limba rusă pe mama mea. Totuşi cand mama mergea la bunica ei, aceasta vorbea numai in rusă cu ea, prin urmare mama şi acum înțelege limba rusă, dar din păcate nu ştie s-o şi vorbească.
În zilele noastre, cuplurile de parinţi în care unul este străin, iar celalălt roman işi doresc ca prichindelul lor să înveţe neapărat ambele limbi. În primul rând pentru că aşa e natural, cei mai mulți dintre părinţi nici nu se gândesc să vorbească altă limbă decât cea maternă cu copilul lor, iar în al doilea rând pentru că este un mare atu ca un copil să stie două limbi.
Am stat de vorba cu trei cupluri de părinţi în această situatie şi iată ce am aflat.
Ania şi Costin – Magda învaţă poloneză şi română
Ania din Polonia vorbeşte doar poloneză cu fetiţa ei Magda de 10 luni, iar soţul Costin din România se adresează fiicei sale doar în română. În afara de vorbit în poloneză, Ania îi citeşte Magdei cărţi în poloneză, îi pune cântece pentru copii în poloneză şi merge constant în Polonia, unde vorbeşte numai poloneză. Ania spune că nu e bine ca Magda să se uite la desene animate în poloneză de la televizor pentru că sunetul nu este clar, iar acest lucru poate întârzia momentul când fiica ei trebuie să înceapă să vorbească. Ania inca nu s-a gândit dacă o va da pe Magda la cursuri de poloneză, dar daca vor rămâne în ţară, va lua in calcul şcoala poloneză. Momentan, Magda întelege şi stie poloneză, dar reacţionează mai bine la română, aşadar româna este limba dominantă.
Marie şi Bogdan – Luca învaţă franceza, română şi engleză
Marie din Franta şi Bogdan din România au un copil de 3 anişori pe nume Luca. Luca s-a născut în Franța, iar mama lui, Marie a vorbit încă de la bun început numai în franceză cu el, pe când tatăl doar în română. După un an şi jumătate petrecut în Franţa, timp în care Luca a vorbit multă franceza şi a învăţat limba, atât prin intermediul diferitelor cărticele, cât şi prin cântecele în franceză, Marie şi Bogdan s-au mutat în România, iar acum cel mic merge la o grădiniţă unde se vorbeşte în română şi unde deja învaţă a treia limbă, limba engleză. Părinţii au descoperit în micul Luca un adevărat talent pentru limbile străine, băieţelul învăţând foarte repede şi foarte bine atât limba română cât şi limba franceză.
Milen şi Monica – Maria învaţă bulgară si română
Milen este din Bulgaria, iar Monica din România și au o fetiță de 3 ani pe nume Maria. Înca de la bun început, cei doi şi-au propus să o înveţe pe micuţa lor cele două limbi, prin urmare Milen vorbeşte doar bulgară cu fetita, iar Monica doar româneşte. Totuşi Maria şi-a cam ales limba, preferând să vorbeasca în româna mai degraba decât in bulgară. In vacanța din Bulgaria fetița a combinat cele două limbi, vorbind trei cuvinte în bulgară, trei în română, iar când s-au intors în ţară bunica din partea mamei nu prea se mai înţelegea cu ea. Milen, tatăl fetiţei spune că doar vorbind în bulgară şi ascultând cântecele în bulgară, Maria nu va reuși să înveţe limba.
Prin urmare, cuplurile dintre un străin și un român din ziua de astăzi îşi doresc să-i înveţe pe copiii lor ambele limbi şi fac acest lucru nu doar prin comunicare directă, ci şi prin intermediul cărţilor şi cântecelor pentru copii şi prin repetarea cuvintelor, până când copilul înţelege cuvântul respectiv şi îl introduce în vocabular.
Copilul tău vorbește în mai multe limbi?
Sursa foto – PiciCuLipici.ro
Nepotica mea are mama romanca si tata bulgar. S-a nascut in America iar acum locuieste in Filipine. Are 5 ani si vorbeste romana, bulgara si engleza. Cu mama vorbeste in romana, cu tata in bulgara, si cand e cazul in engleza. Ce am observat la ea e ca nu vrea sa vorbeasca in engleza sau bulgara cu mine. Cred ca asociaza o limba cu o anumita persoana…Daca o intreb sa-mi spuna ceva in bulgara tot nu-mi spune. 😀 Din pacate romana o mai stalceste pentru ca e mai mult influentata de engleza (gradinita) si bulgara (tata si prin casa).
Si la noi se regaseste situatia parintilor de nationalitati diferite, in care fiecare vorbeste in limba materna cu copiii. Am observat insa o particularitate, limba dominanta este clar cea a tarii in care locuieste familia, apoi limba vorbita de mama este de asemenea mai dezvoltata decat cea a tatalui, datorita timpului diferit petrecut cu copiii si a faptului ca -cel putin in primii ani, copiii au o afinitate mai mare catre mama.
La noi romana mamei si a Romaniei este net dominanta in raport cu rusa tatalui.
Dar vom invata si rusa cu siguranta!
Si eu am multe nelamuriri pe aceasta tema. sotul meu este polonez si noi locuim in italia .avem o fetita de 1 an si 10 luni eu ii vorbesc in romineste si tatal in italiana asta pt ca noi doi folosim doar limba italiana si in poloneza ii mai vorbeste citeodata ,desii foarte putin .fetita intelege romana si italiana ,DAR de ce inca nu vorbeste ?spune cam la toate obiectele si dorintele ei mai mereu acelasi cuvint *apa**tata*papa*acestea le foloseste mai mereu cind vrea ceva .este posibil sa fie vina noastra ca trebuia s-o invatam pentru inceput doar o limba?ca multi imi spun de ce nu vorbesc si eu cu ea in italiana ..dar cu timpul cind va merge la gradinita sau la scoala vreau s-o dau in Romania si nu aici si apoi ma simt mai aproape de copilul meu ,vorbindu-i limba mea ,ci nu straina .As dorii un sfat de la persoane in situatii ca mine sau de la voi cititori …sunt disperata ,ma tem ca copilul nu va vorbii corect nici o limba si cind va creste chiar ,va fii o specie de *analfabeta*.Nu-mi doresc asta categoric …..va multumesc ANTICIPAT_ELENA.