Ați trecut și voi cu siguranță printr-un moment în care ați iubit o anumită materie sau, dimpotrivă, ați început să simțiți că nu vi se potrivește datorită sau din cauza, după caz, a profesorului de la catedră. De multe ori nu este vorba despre faptul că dascălul nu are suficient de multe cunoștințe, ba dimpotrivă, ci este legat de modul în care comunică, felul în care aduce în fața copiilor o noutate sau modalitatea în care îi face pe cei mici să fie curioși să știe mai mult.
Potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) din 2011, țările care oferă o educație bună copiilor sunt cele cu bugete mari dedicate educației. Printre acestea sunt Japonia, Canada, Norvegia sau Australia. În Canada de exemplu, 50% din totalul populaţiei adulte a absolvit o formă de învăţământ superior. În fiecare an, Canada alocă 2,5% din PIB pentru educaţie. Unde s-au dus sumele de bani? Către inovație, cercetare și nu în ultimul rând către tehnologie, tehnologie care obligă profesorii să fie mereu atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor și la ultimele noutăți din domeniu.
Vă mai întreb o dată? Care este secretul unui profesor bun? Eu îmi susțin în continuare părerea că secretul este să nu uite să devină elev și să învețe mereu că există ceva nou ce merită cercetat și aplicat elevilor din bănci.
Cu sau fără bugete mari dedicate educației, există acum o mulțime de modalități în care o lecție de chimie de exemplu poate deveni interactivă: experimente, filme urcate online care pot fi accesate de oricine, un schimb de mail-uri dintre profesor și elevi, proiecții diferite etc. Toate sunt gratuite și toate formează atât elevii, cât și un sistem educațional trainic, în continuă transformare, în continuă schimbare în mai bine.
Tot textul de mai sus a pornit de la clipul următor:
Great Teachers Are Great Learners – AITSL from Innovation Unit on Vimeo.
Voi ați avut profesori fără de care viața voastră nu ar fi astăzi la fel?
Sursă foto: Dell’s Official Flickr Page/ Flickr.com.