“Puer Aeternus” sau “Tinerețe Veșnică” în latină este un concept din psihologia lui Carl Jung și se aplică acelor bărbați care chiar daca sunt la 30-40-50 de ani au rămas cu caracteristicile emoționale ale unui adolescent.
Mulți dintre acești bărbați, pe care îi vom numi Pueri de acum încolo, au avut tați care au fost parțial sau total absenți. Alții au avut tați neimplicați, pasivi, care au lăsat toată grija educației și creșterii lor pe mâna mamei. Toți Puerii au o relație bolnăvicios de puternică, pozitivă sau negativă – cu mama lor. Ori dacă nu există nicio diferențiere esențială de mamă, masculinitatea lipsește. Masculinitatea trebuie câștigată prin luptă; nu este un drept din naștere! Aceasta e dobândită prin atitudine, prin depășirea inerției, prin luarea deciziilor și punerea lor în practică, prin creșterea mușchilor emoționali și competențe în lumea bărbaților (James Hillman).
Puerii sunt recunoscuți prin neliniște, relații multe și uneori Don Juanism. Ei caută mama perfectă în fiecare femeie care le oferă tot și vor fi mereu dezamăgiți. Sunt atrași de femei care îi admiră și le reflectă fără să îi deranjeze imaginea de sine narcisistă. Când îndrăgosteala se estompează și Puerul descoperă că femeia nu este o zeiță ci chiar o femeie normală și muritoare, fascinația lor pentru ea dispare. “Zeița” de dinainte este acum văzută ca o vrăjitoare rece devoratoare care vrea să îl vadă supus. Când proiecția se potrivește, lucrurile se complică.
Mulți Pueri sunt fermecători și atractivi dar au și o latură sadică ascunsă, greu de întrezărit până se manifestă – și multe femei au recunoscut asta. Farmecul poate face o primă impresie minunată dar într-o relație sunt necesare intimitatea, angajamentul și implicarea.
Cu cât Puerul este mai ‘nice guy’ și cu personalitate mai fermecătoare, cu atât mai rece și brutală devine umbra sa. La petreceri pleacă ultimul și probabil face o remarcă bizară gazdei masculine înainte să plece.
Țelul principal în viața Puerului este extazul, de multe ori, cu orice preț. Asta poate fi tradus și printr-o fascinație pentru zbor sau urcat pe munte. Mulți Pueri îți fac veacul pe pârtii de ski sau trasee de raliu. Majoritatea sunt atrași de băutură, jocuri e noroc, pornografie și droguri – pentru a își satisface adicția de extaz, de gratificare.
Puerul este impulsiv și lipsit de răbdare, are toleranță mică la frustrări. Se simte amenințat doar de îmbătrânire și de disciplina de sine, răbdare, datorie, anduranță și acceptarea limitărilor sale. Nu are timp să stea pe loc, să tolereze conflictele și să rezolve problemele. Trebuie să se ducă acolo unde e acțiunea. Nu îi plac sarcinile care necesită un timp mare de preparare și pregătire. Poate lucra dar doar într-o stare continuă de entuziasm. Când se întâlnelte cu rutina, plictiseala – care sunt parte din orice carieră – de obicei își ia zborul și renunță. Nu poate să se dedice. Acțiunea este destinul lui.
Marie Luise von Franz spunea ca sub această căutare obsesivă a extazului este ori o încercare de reîntoarcere în pântecele dragostei necondiționate și dragul oferit de mamă, ori o dorință secretă către o experiență spirituală intensă. Mulți Pueri au diferite preocupări religioase din supermarketul spiritual existent astăzi. Hillman, pe de altă parte, spunea că Puerii caută necontenit tatăl și tăticitul.
Apar probleme și în adapatarea la societate. Puerul se vede ca un aducător al sensului mai degrabă decât cineva care trebuie să se adapteze. Hillman pune întrebarea “Dacă Puerul ne dă un semn, ne arată calea, ne va și da o mână de ajutor?”. Sentimentul exagerat de superioritate, aroganța și sfidarea provoacă dificultăți la muncă și în relații. Nu puțini Pueri nici nu ajung la mijlocul vieții – mulți mor tineri datorită drogurilor sau aventurii impulsive. Alții se pierd în experiențe spirituale sau se “vând” companiei unde lucrază. Unii ajung să își predea individualitatea câte vreunui club sau sectă. Fără conștiință, bărbații cu complexul Puer Aeternus sunt mereu victimele impulsivității și auto-distrugerii sau mișcărilor colective de materialsim patologic, extemism politic sau fanatism religios.
Trebuie subliniat faptul că Puerul se află într-o suferință profundă. Să fie într-o călătorie fără sfârșit, fără o casă, căutând mereu fiorii plăcerii cu orice cost, deasupra oricărui lucru sau persoane, sfidând impulsiv societatea și femeile dar totuși având nevoie disperată de ele, plătind prețul pentru lipsa intimității și a angajamentelor, dorindu-și cu sete succesul fără să îl obțină – toate astea conducând la suferință acută și singurătate intensă.
Cum natura este mult mai blândă cu indulgențele excesive, impulsivitățile și neconștientizare în tinerețe, viața Puerului devine problematică de abia la mijloc. Căutarea euforiei alternează mereu cu opusul ei – respectiv cu stări întunecate și sinistre de depresie, frici iraționale, epuizare psihică și ipohondrie. După orgoliu și aroganță întodeauna vine disperarea și depresia.
La jumătatea vieții suntem pedepsiți de păcatele noastre, nu pentru ele. Hillman simte că vindecarea Puerului stă în confruntarea conștientă a irosirii emoționale. Puerul trebuie să își confrunte nevoia de gratificare imediată, dependențele auto-distructive, pe care le neagă.
Există și părți bune – Puerul simte mereu dorința de a începe ceva nou, de a risca. E mereu spontan, are un potențial creativ imens iar copilăroșenia lui poate fi de ajutor dacă poate recolta această energie în mod conștient și etic. Arhetipul Puer duce cu el speranța mereu prezentă a potențialului de a începe ceva de la zero. Nu vrem să tăiem aripile energiei Puerului pentru ne pot fi de folos tuturor. Sunt și bărbați care sunt complet pasivi și care nu au nicio dorință arzătoare; uneori e de dorit ca o “scânteie” de Puer să îi trezească din amorțirea patetică.
Unul pentru toți și toți pentru unul.
Ați întâlnit astfel de bărbați?
Traducere după “Men Who Never Grow Up – The ‘Puer Aeturnus Complex’”, Dr.Pether Milhado.
