Pentru ca am disparut din viata publica pentru o perioada (adica nah, nu m-am invrednicit sa mai scriu pe-aci…) …si pentru ca am primit si mailuri cum ca daca suntem bine … am zis sa linistesc lumea 🙂 Da. Suntem bine.

A fost o perioada ciudata pentru mine. Are legatura si cu little miss in sensul ca a trebuit sa ma obisnuiesc cu ritmul ei alert de veghe (adica de 2 luni jumate are acelasi ritm de somn – in reprize foarte scurte ziua).

Ce-am mai facut… Am trecut prin diverse stari : de entuziasm, de plictiseala, de veselie, de tristete, de harnicie, de lenevie, de ras, de plans…parca sunt un carusel (si acuma..hais…ca nu cred ca mai e de la hormoni, dupa 5 luni…).

Concret:

am trecut de la windows la macintosh

am facut poze (pe care le-am pastrat pentru noi – din lene, nu din egoism 🙂 )

ne-am plimbat cu masina (eu cu pitica), am umblat dupa hainute de iarna (pana la urma n-am luat mare lucru si tot cu niste salopete capatate o imbrac. Apropos…m-am ingrozit de preturi…cum poate sa coste atat de mult o mana de material care se cheama geaca pentru copchil de nici 6 luni?!?!! )
m-am intalnit prin parcuri cu niscavai prietene-mamici (iti fac reclama Diana ! 🙂 )

vizite pe la alte mamici (aici Ioana cu verisoara)

am citit despre (auto)diversificare (apropos, primit super carte: Copilul vegetarian – asta pentru parinti care nu vor sa le dea copiilor lor carnita – si nu numai, are niste super retete…), astept indemnizatia de crestere copil (si tot o astept cu nerabdare…), am iesit (vad ca se intampla odata la 2 luni) cu cateva prietene la un restaurant (da, seara, dupa ce-am culcat copilul), am mai tras o fuga toti trei pe la Verde Cafe (asta inainte sa vina frigul)

am fost pe la targul de handmade pentru copii Kihi-Kiha

o vizita mica, o clatita, o crema de zahar ars. Si cam atat.

In rest, cand doarme Ioana nu apuc sa fac mare lucru (in jumatate de ora doar sa mananci, sa faci un dus…si cam atat). Mai nou, dupa amiaza o asist la dormit si vad ca asa doarme 2 ore legat (adica wow… ) si prind si eu o ora de somn…mare lucru, eu care nu dorm ziua.

Printre momentele de joaca si mutat din patut in pat, din pat in tarc, din tarc, in balansoar si normal…joaca cea mai tare – in brate la mama 😛  mai apuc si eu sa fiu casnica (mda, casnica … adica o curatenie in super viteza…ce inseamna sa fii eficient ‘domne…, pregatit ceva pe mare fuga, de mancare, un calcat, un spalat). Si cam atat. Totul se reduce la ea. Nu-mi pare rau ca e ea aici cu mine sau ca sunt doar eu cu ea (si cu tati dar nu tot timpul 🙁 ) doar ca … nu fac altceva…aproape ca nici nu vorbesc cu altcineva si nu mai zic ca nu vorbesc despre altceva…decat despre ea.

Si unii ar zice..hmm..pai uite cate faci…da, corect, ca doar nu sunt in concediu de odihna sunt in concediu de ingrijire copil…dar mi-as dori sa pot si eu sa fac si altceva (cum ar fi, par example, un tuns, o manechiura, o cumparatura, o tzoala …ceva…). Si tot astept sa-mi vina si mie randul…