Am descoperit clipul cu Dimitri Christakis care ridică probleme privind tehnologia, acea tehnologie care este atât de benefică uneori, dar care, “primită” în primii ani de viață, nu aduce numai beneficii.
Concluzia studiului este ca odată ce aducem televizorul sau alte tehnologii asemănătoare în primii ani de viață copilul va ajunge să se… plictisească de alte activități comune, din viața de zi cu zi. Acest lucru se bazează pe faptul că desenele animate de exemplu aduc imagini și informații foarte active, iar atenția copilului va scădea odată cu trecerea timpului, pentru că orice altă informație nu îi va stimula la fel de mult precum imaginile colorate și muzica antrenantă dintr-un program TV nepotrivit.
Există sau nu o linie fină și importantă între substimulare și suprastimulare? Cu siguranță. Având în vedere faptul că primii ani de viață înseamnă o capacitate nemaiîntâlnită de a învăța există mereu riscul de a oferi celor mici mult prea multă informație sau informații nepotrivite (precum privitul la televizor) lucruri care conduc la probleme de dezvoltare mai târziu.
Vă las cu studiul realizat de Dimitri Christakis:
Voi îi lăsați pe ai voștri la TV? Dacă da, ce perioadă de timp și câți ani au copiii?
Sursă foto: treehouse1977/ Flickr.com.
