Controlul nu este un lucru pozitiv. Cu toții cred că avem nevoie de a simți că deținem controlul câteodată, dar propun să nu uităm că un copil nu trebuie și nici nu este… “noi”! El este unic și singura menire a părinților este de a-l încuraja să-și dezvolte lucrurile care îi plac și să-l susțină și atunci când fac alegeri greșite, nu să-i spună de la început care va fi rezultatul. Una este să facem anumite activități CU ei și cu totul altceva este să le facem NOI și ei să fie martori.
Pefecțiunea nu este un scop, ea există deja în copii, deci a fost “atinsă”. Atunci când copiii vor să facă ceva și întâmpină greutăți, explică-le ce crezi tu, dar nu le spune că aceasta este singura cale de a ajunge la rezultat, o să fiți surprinși când veți afla câte idei bune poate să aibă un copil dacă imaginația lui este lăsată să “lucreze” fără prea mai intervenții de la adulți.
Calea este mai importantă decât scopul final! Eftorturile de a ajunge undeva, de a compune un puzzle, de a face chiar ei o prăjitură sunt mult mai importante decât puzzle-ul în sine sau prăjitura în sine. Și chiar dacă nu reușesc din prima, laudă-le efortul, vor mai încerca și vor reuși.
Citiți mai multe despre cum să crești un copil încrezător pe ahaparenting.com.
Sursă foto: Caitlinator/ Flickr.com.