Nu știu de voi, dar eu am două uși din două case pe care a fost însemnată, cu diverse creioane și culori, înălțimea mea, odată cu trecerea anilor. O ușă se află în dormitorul bunicilor și alta la mama. Odată cu trecea timpului semnele s-au mai șters, un singur lucru este clar: indiferent de câte ori a fost schimbată culoarea varului sau tapetul, graficul meu de creștere a rămas în același loc, umbrit doar de trecerea anilor.
Pentru că odată și odată se va șterge, am descoperit o altă modalitate prin care putem ține cont de cât de mult se înalță cei mici.
Aveți nevoie de un băț de lemn, nici prea gros, nici prea subțire. Apoi vă gândiți la ce perioadă de timp îi veți măsura pe cei mici. Să presupunem că alegem să vedem cât au crescut chiar de ziua lor, an de an.
La 18 ani, când teoretic copiii nu mai cresc în înălțime, bățul lipit de ușă se dezlipește, iar acolo unde ați marcat se taie. Bucățelele de lemn le puteți seta cu șuruburi de o altă șipcă. Dacă lăsați un spațiu și nu strângeți șuruburile, veți avea chiar un instrument muzical… de creștere.
Sursă foto: yankodesign.com.