Jocul reprezintă prima activitate prin care copilul descoperă lumea și propriile abilități psiho-motorii – este deopotrivă antrenament, provocare și relaxare. Esențial la vârste mici, jocul rămâne important și pe măsură ce cresc copiii, căci dinamica și nevoile sunt altele, însă necesitatea de a descoperi devine din ce în ce mai puternică.
Printre cele mai apreciate și căutate activități care susțin dezvoltarea celor mici, jocurile Montessori sunt nelipsite dintre recomandările specialiștilor pediatri, iar piața de profil propune articole atractive – găsiți jocuri Montessori pe site-ul deajoaca.ro, de pildă. Sunt simple și distractive, inspirate din realitate, fiind create pentru a-l învăța pe copil să devină independent și să aibă încredere în propriile forțe. Acest tip de jocuri oferă opțiuni clare, aplicate pe funcțiile urmărite. Am adunat mai jos câteva exemple, pentru a avea o idee clară despre ce este vorba.
Jucării senzoriale
Ușor de apucat de către mânuțele firave, acestea sunt produse din bumbac tricotat, special pentru copiii cu vârste foarte mici. Confecţionate din materiale textile şi din elemente non-toxice, conform reglementărilor, asemenea jucării înlocuiesc cu succes variantele de pluș, pentru a evita orice risc de cu potențial alergenic. Practic, copilul învață să își realizeze coordonarea ochi-mână, exersând prinderea jucăriei și studierea amănunțită a acesteia. De asemenea, în acest stadiu începe să facă diferența între forme, culori, sunete, senzații tactile – de unde și denumirea generică de jucării senzoriale.
Cu un mic clopoțel care sună delicat înăuntru – sau cu orice alt accesoriu care poate suscita interes auditiv – acest tip de jucărie este ideal pentru cei mici și are toate șansele să devină preferata lor pe parcursul unei perioade îndelungate. Poate fi aceeași pe care o studiază în timpul zilei, o invită la somn, o aleg ca partener de joacă sau chiar o învață să mănânce frumos. În definitiv, toți de dorim un prieten care să fie întotdeauna de acord cu noi!
Jocuri de echilibru
Foarte important pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrul deține un rol esențial în dobândirea unor capacități cheie: răbdarea, gândirea strategică, reziliența, responsabilitatea. Aceste atuuri pot face diferența, mai târziu, între copii și se va putea vedea cu ochiul liber care dintre ei a avut parte de jocuri care i-au susținut evoluția în mod constructiv.
În cazul nostru, este vorba despre acele activități cu ajutorul cărora copilul este invitat să încerce suprapunerea de forme variate pe o piesă de bază. Practic, metoda Montessori nu este despre echilibrul propriei persoane, ca într-o sesiune de șotron sau de sărit coarda, ci urmărește să provoace și să susțină dezvoltarea logicii, a mișcărilor de motricitate fină. Lucrate cu grijă pentru sănătatea celor mici, astfel de jocuri reprezintă elemente non-toxice, sigure, conform standardelor de siguranță internaționale.
Tăblițe pentru exersarea scrisului
Recomandat pentru copiii care au deja abilitatea de a apuca, de a ține în mână un obiect și de a ști că nu trebuie să ducă la gură jucăriile, acest tip de joc propune o abordare diferită de cea în care un singur copil desfășoară activități interesante. Cu 4 tăblițe, 6 crete colorate, 1 bucată de pâslă pentru șters, șabloane de diferite forme și un caiet cu activități, jocul Montessori este interesant, distractiv și deschis unui grup în care copiii se ajută reciproc pentru a termina. Practic, este stimulată competitivitatea constructivă, în care sunt necesare: manualitatea, atenţia, logica, memoria vizuală, spiritul de observaţie, acuitatea vizuală. Se ridică astfel nivelul dezvoltării cognitive, precum și cel al spiritului de echipă, al colaborării dintre cei mici – extrem de important ulterior, pentru a face față provocărilor vieții de adult.
Oricare ar fi alegerea pe care o consideri potrivită, este necesar să optezi pentru acel joc care nu doar i-ar face plăcere celui mic, ci i-ar permite să se dezvolte echilibrat. Ca în orice alt domeniu, este important să fie respectate trei condiții esențiale: corelarea activității cu vârsta copilului, necesitatea de a descoperi cu propriile forțe, supravegherea unui adult.
