Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) se caracterizează prin relaxarea sfincterului esofagului, ceea ce permite pătrunderea conținutului stomacal în esofag. Sfincterul esofagian inferior se află între esofag și stomac și este asemeni unui inel. El se relaxează atunci când are loc înghițirea alimentelor și se contractă imediat după ce acestea au ajuns în stomac. Dacă nu se contractă suficient de puternic sau se relaxează prea devreme, atunci conținutul acid al stomacului ajunge în esofag și determină simptome neplăcute. Senzația de arsură, însoțită de regurgitații, este cel mai frecvent întâlnit simptom.
Este important a nu se confunda refluxul gastroesofagian (proces normal, fiziologic), care se produce la orice persoană sănătoasă în special după mese bogate, cu boala de reflux gastroesofagian. Aceasta din urmă, pe lângă reflux implică și anumite complicații derivate din refularea acizilor gastrici dinspre stomac spre esofag. Află mai multe din rândurile de mai jos!
Diferența între refluxul propriu-zis și boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune care reprezintă trecerea conținutului gastric în esofag. Simptome precum regurgitație însoțită de arsură, gust neplăcut în gură, probleme respiratorii, tuse uscată, pot afecta calitatea vieții pacientului.
În schimb, cu refluxul gastroesofagian ne-am întâlnit fiecare dintre noi. Acesta nu este o boală, ci doar un proces fiziologic la persoanele sănătoase, fără a produce simptome.
Refluxul gastroesofagian fiziologic se întâlnește la mai toți bebelușii și constă în mici regurgitări care au loc imediat după alăptare. Aceste simptome nu trebuie să creeze îngrijorare, ele dispar în câteva luni, deși este posibil ca în urma meselor abundente să își mai facă apariția. Trebuie să știi că aceste regurgitări nu sunt dureroase pentru bebeluși și nu le afectează ritmul de creștere.
Simptome și diagnostic
Printre simptomele bolii de reflux gastroesofagian se numără:
- arsuri la stomac (senzație de arsură incomodă în piept, care apare adesea după masă);
- reflux acid (acidul din stomac ajunge în cavitatea bucală și provoacă un gust neplăcut, acru);
- esofagită (inflamația mucoasei care căptușește esofagul);
- respirație urât mirositoare;
- balonare și eructație;
- senzație de rău;
- durere/dificultate la înghițire;
Diagnosticul este pus de medicul gastroenterolog pe baza examinării fizice, a simptomelor și a istoricului medical. De asemenea, în anumite circumstanțe, poate recomanda suplimentar una dintre investigațiile:
- endoscopie digestivă superioară – examinarea are loc cu ajutorul unui tub flexibil care se introduce în cavitatea bucală, ajungând apoi în interiorul tubului digestiv; acesta are o cameră video performantă care transmite imagini în timp real pe un monitor;
- ph-metrie esofagiană – reprezintă o tehnică modernă de investigare a acidității stomacului și esofagului; se introduce un tub (electrod) foarte subțire și flexibil prin nas în esofag, care are în vârf un senzor ce monitorizează pH-ul prin măsurarea acidității; este legat la un dispozitiv de înregistrare montat în jurul taliei;
- manometrie esofagiană – măsoară modul de funcționare a musculaturii esofagului; este introdus un tub subțire, flexibil (care conține senzori de presiune), prin nas, prin esofag și în stomac;
- radiografia tubului digestiv – presupune înghițirea unui lichid de contrast care scoate în evidență mucoasa tubului digestiv în timpul radiografiei; medicul poate evalua în acest fel starea esofagului, a stomacului și a intestinelor;
Alimentația recomandată când ai boala de reflux gastroesofagian
Pentru a preveni boala de reflux gastroesofagian este indicat să eviți mesele târzii. De asemenea, sunt alimente recomandate care favorizează procesul normal de digestie și, la polul opus, alimente de evitat.
De introdus în regimul alimentar:
- alimente bogate în fibre: cereale integrale – ovăz, secară;
- carne slabă preparată prin fierbere sau la cuptor: pui, curcan, pește;
- grăsimi vegetale sănătoase: avocado, nuci semințe, ulei presat la rece de măsline/in/susan/floarea-soarelui;
- rădăcinoase: morcovi, cartofi dulci;
- legume verzi: broccoli, fasole, păstăi, spanac, salată;
- fructe: mere, pere, banane, pepene galben, căpșuni, struguri;
- lactate: lapte degresat, iaurt slab sau lipsit de grăsimi;
De evitat:
- alimente bogate în grăsimi: cartofi prăjiți, lactate grase, carne grasă de porc, vită sau oaie, deserturi cu creme, sosuri;
- citrice și roșii: portocale, grapefruit, lămâi, ananas, roșii și sosuri pe bază de roșii;
- altele: ciocolată, cafea, alcool, băuturi carbogazoase, ceapă, usturoi, mentă, condimente iuți.
De știut: Mănâncă porții mai mici și ia cina cu trei ore înainte de culcare.
Solicită o programare la medicul gastroenterolog, dacă te confrunți cu simptome specifice acestei boli. El este în măsură să pună diagnosticul corect și să prescrie tratamentul adecvat.
