Când și cum începi diversificarea alimentației la bebeluși? Iată recomandările pediatrilor4 min read

Diversificarea alimentației la bebeluși reprezintă un proces de tranziție de la alimentația lichidă, adică de la lapte, la alimentația solida. Deoarece tranziția nu se poate realiza peste noapte, în procesul de diversificare copilul primește treptat alimente semisolide (piure) și ulterior solide.  

Trebuie să avem în vedere faptul că sistemul digestiv al copilului trebuie obisnuit cu  alimentația solida. De aceea, modul în care este realizată diversificarea și momentul ales sunt aspecte importante în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Un aliment introdus la momentul greșit poate genera alergii sau alte afecțiuni (de exemplu, alunele introduse prea târziu – după vârsta de 11 luni – poate crește riscul dezvoltării alergiilor alimentare la copiii care au cel puțin o rudă de gradul I suferindă de alergii) [1].  

Iată când se poate iniția diversificarea la bebeluși, care sunt regulile acestui proces și în ce ordine alegi alimentele. 

Când începi diversificarea? 

Până la vârsta de 6 luni, se recomandă alăptarea exclusiva. În jurul vârstei de 6 luni, copilul este pregătit să primească alimente complementare adecvate nutrițional. Cu toate acestea, alăptarea ar trebui să continue cel puțin până la vârsta de 2 ani. Diversificarea la 6 luni se aplică în cazul copiilor care au un ritm normal de creștere și care sunt alimentați cu lapte matern sau cu formule de lapte. Consulta medicul pediatru cu privire la momentul oportun pentru a incepe diversificarea.  

Există câteva semne care indică faptul că cel mic este pregătit fizic pentru diversificare [3]:  

• Își poate ține capul și poate sta în șezut. 
• Își poate coordona mișcările pentru a apuca și a introduce în gură un aliment. 

• Nu scuipă mâncarea, ci o înghite. 

Principii de bază ale diversificării 

Diversificarea alimentației are la bază niște reguli [4] pe care trebuie să le respecți: 

1. Diversificarea începe doar atunci când copilul este sănătos.  

1. Primul aliment introdus depinde de dezvoltarea copilului. Primul aliment pentru copiii care au un ritm normal de creștere va fi supa de legume sau piureul de fructe. În cazul copiilor subnutriți, cu o greutate mai mică decât cea normală, se recomandă introducerea cerealelor fără gluten pentru început.  

1. Se utilizează lingurița pentru alimente, nu biberonul. 

1. Primele alimente administrate trebuie să fie pasate (piure). După apariția primilor dinți, alimentele trebuie să fie administrate zdrobite.  

1. Alimentul nou trebuie introdus treptat. Dintr-o masă de lapte se scad pe zi câte 20-30 ml și se completează cu 20-30 g de aliment. Astfel, masa de lapte  se înlocuiește complet, într-un mod progresiv.  

1. Se introduce doar un aliment nou o dată la 3-4 zile, la aceeași masă.  

1. În cazul în care apar vărsături sau diaree, procesul de diversificare se întrerupe. Abia după câteva zile de la vindecare, se reia diversificarea. 

1. Alimentul nou trebuie să aibă mai multe calorii decât cel anterior.  

1. Numărul de mese/zi depinde de greutatea copilului, de vârstă și de senzația de foame. 

1. Evaluarea diversificării se face pe baza curbelor de creștere (o dezvoltare normală indică faptul că diversificarea este făcută corect). 

Introducerea alimentelor 

Următoarele alimente pot fi introduse în alimentația bebelușului [5]: 

• Supe și piureuri de legume – morcovi, dovlecei, cartofi, spanac, pătrunjel. 
• Cereale speciale pentru sugari, îmbogățite cu nutrienți – de la vârsta de 4-6 luni, fără gluten. Acestea se prepară cu lapte sau apă și se pot combina cu brânză, fructe, iaurt, după testarea acestor alimente.  
• Pâinea albă se administrează după vârsta de 8 luni, iar cea integrală după vârsta de 1 an. 

• Brânza de vacă preparată – după 6 luni (în cantitate de 20-30g/zi) și se poate combina cu legume. Brânza fermentată se poate administra doar după vârsta de 1 an, iar telemeaua fără sare după 9 luni. 
• Carnea de vită sau de pasăre – după 6 luni, fiartă și mixată, adăugată în supe sau piure de legume (în cantitate de 20-30 g/zi).  
• Gălbenușul de ou – după 6 luni. Gălbenușul de ou se fierbe tare (10 minute) și se împarte în 4. Inițial, se administrează un sfert de gălbenuș. La fiecare 2 zile, cantitatea poate fi crescută.  
• Ficatul de pasăre – după 6-7 luni, fiert, mixat. Se consumă doar în zilele în care nu se administrează carne/gălbenuș de ou.  
• Iaurt preparat în casă – după 6-7 luni.  

• Uleiuri vegetale (de măsline, de floarea soarelui) – după 6 luni, o linguriță/zi în piure. 
• Pește alb fiert – după 10-12 luni. 

 

Așadar, diversificarea alimentației la bebeluși este o etapă importantă în creșterea și dezvoltarea copilului. Cere sfatul medicului, dacă ai nelămuriri cu privire la diversificare.  

Referințe: 

[1] – Ferraro, Valentina, et al. Timing of Food Introduction and the Risk of Food Allergy. 21 May 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6567868/. 

 

[2], [4], 5] – “Alimentația Diversificată (Complementară).” Puericultură: Elemente Practice: by Laura Florescu and Bălănică Genoveva, Editura Gr. T. Popa, 2012, pp. 110–114. 

 

[3] – ”Your baby’s first solid foods.” NHS, 1 mar. 2019, https://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/solid-foods-weaning/.