Investigațiile imagistice au rolul de a completa examenul clinic și de a aduce mai multe informații în legătură cu structurile aflate în interiorul organismului, inaccesibile ochiului examinatorului. Rezonanța magnetică nucleară sau RMN-ul este una dintre aceste investigații imagistice și poate fi folosită pentru scanarea mai multor părți ale corpului. Citește în continuare și află cum funcționează RMN-ul și când poate fi indicat RMN-ul abdomino-pelvin.
Ce este RMN-ul?
RMN-ul folosește un câmp magnetic, unde radio și un computer pentru a genera imagini detaliate ale structurilor interne. Expunerea la undele radio face ca anumite particule (protonii) să iasă din starea de echilibru, iar atunci când expunerea este întreruptă acestea tind să se realinieze în câmpul magnetic. Energia eliberată în timpul realinierii este înregistrată de senzori, iar imaginile sunt create pe baza diferențelor în ceea ce privește proprietățile magnetice.
Când se folosește RMN-ul?
RMN-ul este util în special pentru evaluarea țesuturilor moi. Creierul, măduva spinării, nervii, mușchii, ligamentele și tendoanele sunt mult mai bine vizualizate cu ajutorul RMN-ului comparativ cu radiografia sau CT-ul. Pentru a crește acuratețea examinării poate fi necesară administrarea unei substanțe de contrast cu ajutorul căreia se pot evidenția mai bine vasele de sânge sau diferențele dintre țesuturi. De exemplu, pentru evaluarea vaselor de sânge de la nivel pelvin, poate fi necesar un RMN de pelvis cu substanță de contrast.
Substanța de contrast se injectează la nivelul unui vas de sânge periferic, iar ulterior se distribuie în tot organismul.
Când este nevoie de RMN abdomino-pelvin?
Imagistica de tip RMN a abdomenului și pelvisului se folosește pentru evaluarea:
- Organelor din abdomen: ficat, veziculă biliară, rinichi, splină, intestine, pancreas, glande suprarenale;
- Organelor din pelvis: vezică urinară, organe ale aparatului reproducător (uter, ovare, prostată);
- Vaselor de sânge;
- Nodulilor limfatici.
RMN-ul abdomino-pelvin este utilizat atât pentru screeningul, cât și pentru diagnosticul sau monitorizarea tratamentului unor patologii precum:
- Tumori localizate la nivel abdominal sau pelvin;
- Boli hepatice (de exemplu ciroză), anomalii ale tractului biliar sau ale pancreasului;
- Boli inflamatorii intestinale (de exemplu boala Crohn sau colita ulcerativă);
- Anomalii ale vaselor de sânge.
Spre deosebire de tomografia computerizată (CT), RMN-ul nu folosește radiații ionizante (raze X) putând fi utilizat inclusiv în cazul femeilor însărcinate pentru diagnosticarea unor afecțiuni ale mamei sau ale fătului. Deși nu au fost raportate efecte negative asupra fătului la femeile care au efectuat RMN, se recomandă evitarea expunerii în primul trimestru de sarcină cu excepția situației în care beneficiile examinării depășesc semnificativ potențialele riscuri.
În concluzie, RMN-ul abdomino-pelvin este recomandat pentru evaluarea imagistică a organelor și structurilor de la nivelul abdomenului și pelvisului, în vederea screeningului sau diagnosticării unor patologii. Dacă ți-a fost indicată o investigație de tip RMN, discută cu medicul tău pentru a înțelege cât mai bine scopul acestei proceduri și ce presupune efectuarea ei.
Surse informative
“Magnetic Resonance Imaging (MRI) – Abdomen and Pelvis.” Radiologyinfo.org, 17 May 2019, www.radiologyinfo.org/en/info/mri-abdomen-pelvis.
“Magnetic Resonance Imaging (MRI).” National Institute of Biomedical Imaging and Bioengineering, www.nibib.nih.gov/science-education/science-topics/magnetic-resonance-imaging-mri.
