O sarcină dificilă poate însemna că bebelușul prezintă risc crescut de afecțiuni înainte, în timpul sau după naștere. Acest risc poate apărea din diferite cauze, cum ar fi afecțiuni ale mamei prezente dinaintea sarcinii sau apărute pe parcursul acesteia, vârsta peste 35 de ani, un istoric medical de preeclampsie sau factori genetici.
Dacă ai o sarcină cu risc crescut, este necesară o monitorizare mai atentă decât în mod normal. Pe lângă ecografiile de morfologie fetală, iată ce analize și investigații ți-ar putea fi recomandate de medic în această situație.
1. ADN fetal din sângele matern
ADN-ul fetal din sângele matern este o analiză de sânge recomandată adesea în cazul sarcinilor cu risc obstetrical crescut. Aceasta presupune recoltarea de sânge de la mamă, din care se extrage ADN-ul mamei și fătului. Analiza poate depista riscul copilului de a suferi anomalii cromozomiale (1).
2. Dublu test
Dublu test este o investigație care face parte din screeningul prenatal de trimestru 1. Se efectuează în săptămânile 11-14 (2). Acesta presupune următoarele analize (2):
-
Beta-hCG (gonadotropina corionica umana – subunitatea liberă beta) – hCG este un hormon produs de placentă (3).
-
PAPP-A (proteina plasmatică asociată sarcinii)
Acestea au valori anormale atunci când există anomalii cromozomiale la făt (cum ar fi sindromul Down, Edward sau Patau). Cu toate acestea, acesta nu este un test de diagnostic, ci unul de screening, care stabilește doar riscul de afecțiuni genetice la făt (2).
Dublu test se asociază cu ecografia de măsurare a translucenței nucale, care examinează zona din spatele gâtului fătului (2).
3. Triplu test
Triplu test se efectuează în cel de-al doilea trimestru de sarcină, mai exact în săptămânile 15-20 (3).
Acesta include următoarele analize de sânge (3):
-
Alfa feto proteina – proteină produsă de făt.
-
HCG (gonadotropina corionică umană)
-
Estriol – estrogen care provine de la făt și placentă.
Rezultatele anormale pot indica sindromul Down sau Edwards, sarcini multiple, defecte de tub neural (cum ar fi spina bifidă) (3).
4. Cvadruplu test
Cvadruplu test evaluează aceiași markeri de la triplu test, plus încă unul: inhibina A. Acesta reprezintă un alt hormon secretat de placentă (4).
Rezultatele anormale pot indica:
-
Sindrom Down
-
Sindrom Edwards
-
Spina bifidă – dezvoltare incorectă a tubului neural, care cauzează defecte la nivelul măduvei spinării și oaselor vertebrale (4).
-
Defecte ale peretelui abdominal – deschideri ale peretelui abdominal, care permit organelor (cum ar fi intestinele) să iasă la exterior la nivelul ombilicului (4).
Testul se efectuează de obicei în săptămânile 15-18, dar se poate realiza până în săptămâna 22 (4).
5. Amniocenteză
Amniocenteza este un test utilizat pentru a confirma prezența defectelor de tub neural sau sindroamelor genetice (1). De asemenea, se poate utiliza pentru a diagnostica infecțiile fetale (5).
Acesta presupune prelevarea și analiza unei probe de lichid amniotic, fluidul care înconjoară fătul în uter. Analiza se efectuează după săptămâna 15 de sarcină (1).
Prelevarea probei se efectuează sub ghidaj ecografic, prin inserarea unui ac subțire prin peretele abdominal. Cu ajutorul seringii, se extrage o cantitate mică de lichid amniotic (5).
6. Biopsia de vilozități coriale
Biopsia de vilozități coriale presupune analiza unei probe de placentă, cu scopul de a diagnostica anumite anomalii cromozomiale sau alte tulburări genetice, cum ar fi fibroza chistică (1, 6). Se efectuează în săptămânile 10-12 de sarcină (1).
Proba este prelevată fie pe cale vaginală, fie prin abord transabdominal (similar amniocentezei) (6).
7. Profil biofizic fetal
Profilul biofizic este o investigație care presupune efectuarea unei ecografii pentru evaluarea stării de sănătate a fătului. De asemenea, aceasta poate fi combinată cu testul fetal non-stres (monitorizarea bătăilor inimii bebelușului) (1). Testul se realizează după săptămâna 28 de sarcină (7).
Ecografia profilului biofizic examinează tonusul, respirația și mișcările fetale, precum și volumul de lichid amniotic (7).
Prin urmare, o sarcină cu risc crescut necesită o monitorizare mai atentă. Discută cu medicul tău pentru a afla ce analize sunt recomandate în cazul tău.
Referințe:
-
“High-Risk Pregnancy: Know What to Expect.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/pregnancy-week-by-week/in-depth/high-risk-pregnancy/art-20047012#:~:text=During%20this%20procedure%2C%20DNA%20from,chorionic%20villus%20sampling%20(CVS).. Accessed 10 July 2022.
-
“What Is a Double Marker Test in Pregnancy?” Healthline, Healthline Media, 18 Nov. 2020, www.healthline.com/health/pregnancy/double-marker-test. Accessed 10 July 2022.
-
Stubblefield, Heaven. “Triple Marker Screen Test.” Healthline, Healthline Media, 14 Oct. 2016, www.healthline.com/health/triple-marker-screen-test#uses. Accessed 10 July 2022.
-
“Quad Screen – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2020, www.mayoclinic.org/tests-procedures/quad-screen/about/pac-20394911. Accessed 10 July 2022.
-
“Amniocentesis – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2020, www.mayoclinic.org/tests-procedures/amniocentesis/about/pac-20392914#:~:text=Amniocentesis%20is%20a%20procedure%20in,fetal%20cells%20and%20various%20proteins.. Accessed 10 July 2022.
-
“Chorionic Villus Sampling – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2020, www.mayoclinic.org/tests-procedures/chorionic-villus-sampling/about/pac-20393533. Accessed 10 July 2022.
-
Mary Anne Dunkin. “Managing a High-Risk Pregnancy.” WebMD, WebMD, 23 Feb. 2010, www.webmd.com/baby/managing-a-high-risk-pregnancy. Accessed 11 July 2022.
