În care se făcea că povesteam despre experiența mea cu metoda ESPERE a lui Jacques Salomé, despre ce am înțeles de la ultimul workshop susținut de Aleth Naquet, despre nevoi sau despre sistemul antirelațional.
Apoi am stat să cuget puțin și la toate mecanismele unui sistem anti-relațional, așa cum le-am reținut eu:
1. Injocțiunea. A-i dicta celuilalt ce ar trebui sau n-ar trebui să facă: nu fii trist, nu te doare, trebuie să iei note mari, trebuie să-ți iubești sora… Toate acestea sunt la capătul celălalt al relației (și clar nu la capătul meu) și nu spun nimic despre mine. Și asta nu-i deloc prea sănătos.
2. Amenințarea sau șantajul. Șantajul – dovada propriei mele neputințe. Vreau atât de mult sa-i schimb comportamentul celeilalte persoane și mă simt atât de neputincioasă, încât pur și simplu recurg la șantaj. Amenințare – să fim atenți la numărul de amenințări pe care le folosim în fiecare zi, fără să ne dăm seama… Oare nu este cazul să ne oprim? Atentie, o să …(cazi, te lovești etc). Se pare că pot să informez și fără să ameninț, să anunț ceva neplăcut care va veni, să previn, fără să ameninț. Îmi preiau responsabilitatea la capătul meu de relație și aș putea să spun: mie îmi e teamă că o să cazi sau văd un risc de a cădea dacă te urci acolo și insist să fii atent, nu aș vrea să te văd căzând. Voi vedeți o diferență între cele două modalități de a comunica?
Hai să nu mai punem fricile noastre în cârca celuilalt…
3. Devalorizarea. Auch… asta doare… Intenția poate fi bună și chiar să nu ne dăm seama că devalorizăm pe cel din fața noastră: ești prea mică, ești prea gălăgioasă etc. Putem să admitem că eu mă grăbesc și nu că cel mic este prea lent. Putem să ne concentram în a vorbi despre comportament și nu prin etichete, despre ceea ce este persoana respectivă. Etichetele sunt mai rele decât critica.
4. Culpabilizarea – îl fac pe celălalt să creadă că este responsabil de ceea ce simt eu. Încă o dată: nu vorbesc astfel despre mine, nu îmi asum responsabilitatea în relație, responsabilitatea asupra ceea ce sunt, ceea ce simt. Nu altcineva mă definește pe mine.
5. Autoritatea/comanda – apare relația dominator – dominat. Dăm ordine. Cât de “bine” facem asta cu cei mici, nu-i așa?
Articolul complet pe urbankid.ro.
Și dacă aveți dispoziția să faceți fotografii, să-i pozați pe cei mici sau…orice altceva, vă recomand să vă inspirați de la doi părinți minunați – Fotografiidefamilie.ro. Eu am început. Mă pricep sau nu, ce mai contează acum…