Dupa 4 zile de plaja, am nimerit pe-o ploaie mare si un pamant mustind de atata apa, in inima Baraganului. La noi, la tara…dar ploaia n-a tinut mult si am inceput sa ne prajim rapid…

Of, Doamne, tare bine e sa stai la curte…sa ai iarba deasa si umbra mare din fata usii. Sa te trezesti dis de dimineata si sa mergi la “nipis” (nisip) la joaca. Sa faci broscute si stelute la 8 dimineata, in iarba inca plina de roua. Sa jumulesti ceapa din pamant si sa o pui pe masa, si castravetele proaspat luat de la fir. Apoi dupa micul dejun sa incepi ‘treaba’ prin curte. Deja nisipul s-a uscat de atata soare…trecem la pamant. Si apoi la apa. Si apoi la niste scanduri si gasim si un ciocan si niste cuie. Si ‘bac bac’ batem cuie. Si apoi strangem niste iarba proaspat cosita de prin curte. Ne plimbam cu roaba mare de parca ar fi ultimul carucior la moda. Si apoi ne intoarcem la umbra, sa mancam un mar, o para…la masuta desenam ‘bus’-uri cu ‘opii’ si ‘manei’ (autobuze cu copii si masini) si apoi desenam si ‘foaie uita’ (floare de nu-ma-uita/aka Fifi) si iepurasi si cate si mai cate. Si mai vine in vizita la mamaie inca vreo doua mamai…si sunt tare interesante mamaile astea…si ce mai vorbesc ele. Si ce basmale au pe cap. Si sunt imbracate in ‘negu’ si au ‘bachic’ pe cap (da, au fost la mort…). Apoi ‘doua mamai au pacat’ (au plecat) si noi mancam (repede repede ca n-avem timp sa stam la masa) si apoi in sfarsit cade lata de somn, insotita de trilurile lui Apolodor (ca deh, era tenor, canta la cor) (nu v-am zis ca mai nou pasiunea domnisoarei este poezia si anume, Prima carte a lui Apolodor…). Apoi trezirea, o luam de la capat. Cu nisipul, cu apa, cu pamantul. Bunica si bunicul uda gradina…e tare fain pe acolo. Pamantul e ud, furtunul mai tasneste pe ici pe colo firisoare mici de apa. Dar stai, are si domnisoara o stropitoare. Eheh..ne intoarcem la apa. Apoi mai batem niste cuie. Pe inserat bunica face taietei, sa manance fata cu lapte. Incepe joaca in faina si mancatul taieteilor cruzi asa, proaspat taiati. Si cu lapte sunt buni, a mancat o strachina…recunoastem, bunica face taitei buni… 🙂 Si uite ca se face seara. Reusim sa incropim un dus rapid (cam cu proteste). Nu pot sa o conving nici ca e prea murdara pe picioare de tarana si nici pe fata, si maini de faina, nici ca are pe burta niste dude stoarse sau auto-desene cu carioci 🙂 Greu…dar pana la urma o imbaiez si o bag in pijamale. Dar afara inca nu s-a intunecat de tot , bunica e prin gradina cu rosiile …nu poate sa piarda…mai e si Odita (Codita/unul din cainii ogradei) care se tine dupa ea si n-o lasa niciun pas. Cum sa doarma cand are atatea de facut! Si totusi mergem cu catel cu purcel si cu Papusa, cu Fifi si Bebe, toti aniliati in ‘cuiu’ (carucior) sa citim ‘catitica” (carticica) cu ‘Apoio” (Apolodor) si sa facem ‘nani puiu mamii’ 🙂 Si apoi liniste…un pic, nu prea mult…