În ultimii ani, prin efortul cadrelor medicale, al consultanților în lactație și al societății civile, în România s-au făcut progrese considerabile în creșterea ratei alăptării și în asigurarea sănătății mamelor și a sugarilor.
Pandemia de COVID-19 pune personalul medical și mamele în fața unei situații fără precedent la nivel global. În contextul în care datele privind transmiterea virusului SARS-CoV-2 de la mamă la nou născut sunt insuficiente, unele protocoale internaționale recomandă separarea mamei de nou născut în faza de îngrijire intrapartum și hrănirea nou născutului cu laptele muls al mamei.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține implementarea Ghidul standard de hrănire a nou născutului, cu aplicarea măsurilor necesare de prevenție și control al infecțiilor, în cazul lăuzelor și al sugarilor suspecți / confirmați COVID-19. Pe această cale, OMS subliniază necesitatea inițierii alăptării în prima oră de la naștere, practicarea contactului piele pe piele și plasarea mamei și a nou născutului în sistem rooming in. În cazul în care mama se află într-o stare precară de sănătate sau în imposibilitatea de a îngriji nou născutul, OMS recomandă ca mama să fie încurajată și sprijinită să extragă lapte matern care să fie oferit sugarului, odată cu respectarea măsurilor necesare de prevenție și control al infecțiilor.
Am luat la cunoștință de faptul că „Metodologia privind naşterea la gravidele cu infecţie suspicionată/ confirmată cu SARS-CoV-2/COVID-19, preluarea, îngrijirea şi asistenţa medicală a nou născutului” elaborată de Comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății recomandă izolarea nou-născutului de mama infectată și hrănirea acestuia cu formulă de lapte, până la existența a 2 teste succesive negative din exsudatul nazo și orofaringian prin metoda RT-PCR, la interval de 24 ore, pentru ambii (mama și nou născutul).
Înțelegem provocările cu care cadrele medicale din România se confruntă și limitările infrastructurii sistemului medical, care pot impacta felul în care se pot adopta protocoalele internaționale. Pe de altă parte, reamintim faptul că în studiile efectuate până acum, nu a fost identificată prezența virusului SARS-CoV-2 în eșantioanele de lapte matern recoltate după prima lactație.
Laptele matern conține anticorpi (în cel puțin o probă de lapte matern a fost identificată prezența anticorpilor specific SARS-CoV-2) și alți factori bioactivi cu rol în prevenția infecțiilor respiratorii la sugar și copilul mic. Alăptarea protejează împotriva decesului și morbidității sugarului, efectul protector fiind în mod particular eficient împotriva bolilor infecțioase. Acesta este motivul pentru care chiar și în protocoalele internaționale care recomandă separarera mamei de nou născut se permite hrănirea sugarului cu laptele matern muls al mamei sale sau cu lapte matern pasteurizat provenind din banca de lapte matern.
Având în vedere recomandările internaționale bazate pe dovezile existente privind transmiterea virusului SARS-CoV-2 de la mamă la nou-născut, riscurile pentru sănătatea mamei și copilului asociate privării bebelușilor de lapte matern, dar și pentru limitarea posibilității aplicării greșite a recomandărilor în maternități prin implementarea metodologiei în forma actuală, solicităm modificarea protocolului astfel încât acesta să susțină hrănirea cu lapte matern a nou născuților în contextul suspiciunii / infecției COVID-19 la mamă și / sau sugar.
