De aproape șase ani de zile citesc seara înainte de culcare. Da, s-a mai înâmplat să adormim fără poveste sau domnișoara noastră să fie plecată de lângă noi – dar asta s-a întâmplat destul de rar în toți acești ani. S-a întâmplat ca atunci când s-a născut fratele ei, să fie o perioadă în care nu reușeam să îl adorm și pe el în același timp în care trebuia să îi citesc domnișoarei. Și iată că în momentele acelea a apărut un personaj nou în poveștile noastre, care au început să fie din cele inventate și nu din cele citite – și anume: Maimuțica-Uu.
Maimuțica-Uu este o maimuță – cimpanzeu. Are o familie, o mamă, un tată și doi frați. Merge la grădiniță. A mers. Acum merge la școală. Trăiește cu familia ei în jungla amazoniană, într-un sat. Are o casă în copac. Are bunici, veri, prieteni. Merge foarte des în satul oamenilor unde și-a făcut și o prietenă. Ba chiar fetița a învățat-o să citească, să cânte la chitară, să meargă pe bicicletă fără roți ajutătoare… Nu știu dacă aveți și voi în familie un astfel de personaj care învață foarte multe lucruri interesante, dar la noi e cu povestit înainte, cu exemple, cu explicații, cu prins curaj. Poveștile au rolul lor iar când subiectul poveștii este unul de interes pentru ascultător (și cerut în mod expres, în conformitate cu nevoile momentane), cred că pot avea și un rol terapeutic foarte bun.
Am avansat mult cu povestea Maimuțicăi-Uu. Ba că și-a format și o familie și are și un băiețel năzdrăvan pe care îl cheamă Butunga. Și băiețelul acesta are tot felul de aventuri…
Voi aveți vreun personaj imaginar și imaginat? Aveți vreo poveste preferată pe care o citiți și o recitiți și tot o recitiți?
P.S.
Mulțumesc NIVEA că mi-a dat ocazia să vă povestesc despre Maimuțica-Uu. Intrați pe nivea.ro și citiți și voi poveștile cu Leo, Mia, Urechilă, Zâna și toate aventurile lor.
