Nu sunt nici pe departe un părinte de luat ca model și nici unul care vrea să facă totul cu și pentru copiii lui. Încurajez părinții să nu-și uite partenerii de viață în tot vârtejul părințitului și să își facă timp (și să își păstreze energie) pentru relația lor de cuplu. Sunt momente în viață (și mai ales atunci când copilul este mic… și unii dintre noi știu deja cât de repede trec aceste momente) când nu ai cum să faci altfel și trebuie să fii acolo, tot timpul lângă copii, pentru copii, împreună cu ei. Și ei împreună cu tine. Pentru că de aproape 11 luni suntem din nou o familie care se concentrează pe crescut bebeluș și pentru că… asta e, până la urmă, copiii sunt parte din noi și din viața noastră, alegem să mergem peste tot cu ei.
Da, am fost cu amândoi sau cu câte unul: la cumpărături, la manichiură-pedichiură, la tuns și coafat, la stomatolog, la terapie, la cursuri, la evenimente, la conferințe, la concerte, la festivaluri, în vacanțe etc. Da, mi-ar plăcea să am o umbră, o dublură a mea sau un ajutor de care să dispun oricând vreau eu (ziua-noaptea) dar lucrul acesta nu este posibil. Și cum nu este (nu stau să înșir motivele acum) am nevoie să mă organizez cum se poate mai bine, astfel încât eu să nu îmi amân nevoiele sau dorințele la nesfârșit iar copiii mei să nu fie tot timpul lăsați deoparte.
Pe de altă parte, experiența de viață alături de noi, experiența de familie, călătoriile, chiar și micile ieșiri la un suc sau o bere, la o terasă (cât de cât) prietenoasă, știu sigur că îi ajută să cunoască lumea mai bine, să fie printre și cu oameni de toate vârstele (de la bebeluși la oameni în vârstă), să învețe să relaționeze cu toți aceștia și să fie alături de noi (așa cum suntem și noi alături de ei) în viața aceasta, din orașul acesta.
Pe scurt, pentru cei care (încă) (mă) judecă legat de faptul că merg peste tot cu copiii, pot să le spun că da, copiii sunt foarte bine, da, țin cont de nevoile lor (somn, hrană, joacă, etc), țin cont și de nevoile mele, suntem flexibil și ne adaptăm circumstanțelor și momentului. În plus, le-aș mai zice că… nu prea e treaba lor…

Weekendul acesta mergem la Summer Well

Da, la Summer Well, la vestitul festival, care va avea loc și anul acesta, la Buftea, pe Domeniul Știrbei, la 15 km de Bucureşti.

Domeniul Știrbei este una dintre cele mai frumoase locaţii din jurul Bucureştiului; un parc amenajat pe mai mult de 25 de hectare de către familiile boiereşti care l-au locuit de-a lungul ultimelor două secole – Ştirbei şi Bibescu – care a fost modernizat şi dotat în anii recenţi de proprietarii săi, Bucharest Arena.
Zona principală a festivalului va fi Peluza Centrală, acolo unde va fi amplasată scena principală a festivalului. În jurul lacului interior vor exista terase şi zone de relaxare, iar pe malul lacului Buftea vom avea din nou Sunset Cafe. Zona “food court” se va extinde (la fel şi oferta culinară a festivalului) şi noi zone de activităţi (indoor şi outdoor) vor fi dezvoltate în sala Regina Maria şi în Palatul Ştirbey. Partenerii festivalului pregătesc programe care să umple ziua de festival şi care să adauge un plus de distracţie pentru cei care îşi doresc ceva mai mult decât muzică live.

Anul trecut pare să fi fost tare frumos și pentru copii.

 

Pe unde am mai fost

Acum două săptămâni am fost într-un loc mirific din România, în județul Covasna, printre păduri și dealuri, la Waha Festival.

Acum 2 ani am fost la Festivalul Plai de la Timișoara (am fi mers și anul acesta dacă nu s-ar întâmpla o premiera în familia noastră: little miss va începe școala).
Mergem la 4 stele sau cu cortul, mergem la terase child-friendly cu loc de joacă, mergem în Centrul Vechi la o înghețată bună sau prin locurile în care, de câțiva ani deja, ne simțim ca acasă. Cred că toate lucrurile pe care le-am văzut, le-am bătut la picior, cu mașina sau cu avionul, oamenii pe care i-am cunoscut, experiențele pe care le-am trăit, toate ne-au îmbogățit, pe toate planurile… Da, este obositor. Foarte obositor, mai ales atunci când sunt anumite momente din dezvoltarea celor mici care nu-ți dau niciun moment de respiro, dar … depinde ce alegi să faci. Eu una chiar nu pot să stau acasă 🙂
Nu cred că am apucat să vă povestesc de concertul lui Robbie Williams, de Femei pe Mătăsari, de BurgerFest… Și nici de cum a fost la cursurile de formare în comunicare relațională ESPERE, la coafor sau în cabină la H&M sau în traseu, pe munte…