Te pregătești aproape 9 luni să aduci pe lume suflețelul care îți populează simțurile și burtica, te duci la cursuri speciale pentru gravide, faci mișcare, înveți să respiri, alegi un loc unde să poți naște cât mai blând, în apă sau în alte poziții cât mai potrivite, ai medic, ai moașă și tot ce-ți trebuie și nu te gândești că ceva se poate întâmpla și că nașterea ta naturală se va transforma într-o operație de cezariană. Nu discutăm acum de ce și cum, de ce atâtea nașteri prin cezariană, de ce tocmai ție ți se poate întâmpla așa ceva… Până la urmă, într-un anumit moment o decizie trebuie luată și speri că și tu și medicul ați luat decizia potrivită, din acel moment, pentru tine și pentru copil. Dar având în vedere că există cazuri când chiar pot apărea astfel de situații neprevăzute sau poate chiar știi de la început că nașterea va fi prin cezariană, cred că este necesar, prin planul de naștere, să ceri ca anumite lucruri să se întâmple într-un mod cât mai blând și mai prietenos, atât pentru tine cât și pentru bebelușul tău. Dacă la noi se pot respecta astfel de cerințe… încă e de văzut. Poate ați avut chiar voi și îmi spuneți ce și cum. Eu am auzit că unele lucruri se întâmplă și la noi în țară.
Cerințele unei nașteri blânde prin cezariană
1. Mai puțină lumină. Se pare că se poate și într-o sală de operații. Firește, nu la fel ca la o naștere naturală, dar diminuarea intensității luminii poate ajuta mama și bebelușul care se naște.
2. Muzica preferată în surdină. Dacă ai pregătit muzica pentru travaliu, poți să ceri muzica și în sala de operații.
3. Cere prezența partenerului tău în sala de operație. S-ar putea să-ți fie de ajutor în anumite momente, să te încurajeze, să-ți povestească, să nu te simți singură printre atâția oameni cu măști pe față. Poate de asemenea să țină copilul sau să-l însoțească dacă este nevoie să i se facă anumite analize.
4. Poți să ai lângă tine o doula. Chiar dacă nu naști natural (deși tu te-ai pregătit), o doula poate acorda sprijin valoros chiar ambilor părinți, înainte, în timpul operației sau imediat după naștere.
5. Cere să se încetinească ritmul. Cere ca lucrurile să se miște puțin mai încet (firește, acolo unde se poate). Trecerea prin canalul de naștere ajută bebelușul să se pregătească pentru viața extra uterină. De exemplu, lichidul amniotic este expulzat din plămâni în timpul nașterii vaginale, ajutându-l astfel pe bebeluș să respire cu ușurință, odată născut. În timpul unei operații de cezariană, bebelușul este scos rapid din uter, fără a apuca să elimine lichidul amniotic, având astfel nevoie de aspirație. Unele mame au cerut ca această trecere/scoatere din uter în timpul cezarienei să se facă mult mai lent, nou-născutul având șansa să elimine acest lichid, aproape ca la o naștere naturală. Aproape…
6. Să privești când se naște bebelușul. Nu operația în sine ci atunci când este scos din burtică. Se pare că se poate…
7. Ora miraculoasă – contactul piele pe piele. Se poate ca și după o operație de cezariană, înainte de a fi șters, toaletat, îmbrăcat sau chiar tăiat cordonul ombilical, bebelușul poate fi pus pe pieptul tău. Beneficiile sunt foarte multe, sunt mulți care susțin această practică ce ar trebui să fie obligatorie, indiferent că este naștere vaginală sau cezariană (dacă nu sunt complicații, firește).
8. Întârzierea tăierii cordonului ombilical, cât mai mult, până când acesta nu mai pulsează. Teoretic, n-ar trebui să fie niciun motiv medical pentru care să nu se întâmple asta…
9. Limitarea pe cât posibil a timpului în care ești despărțită de bebelușul tău.
10. Start bun în alăptare. Pentru asta, primele 30 de minute după naștere sunt esențiale, mai ales pentru alăptare. Și da, poți să alăptezi chiar dacă încă mai ești pe masa de operație. ”Scuza” cu anestezicul care trece la copil, prin lapte (adică prin colostru) se pare că a fost desființată. Cantitea este atât de infimă (oricum, copilul a primit prin sânge mai mult anestezic, până când a fost scos din uter, decât ar primi prin câteva picături de colostru). Despre alăptare și un sfat medical oficial și informat puteți găsi pe site-ul celebrului Dr. Jack Newman.
11. Tatăl să stea mai mult prin preajmă, mai ales dacă spitalizarea durează mai mult. Tatăl ar trebui să fie încurajat să stea cât mai mult cu bebelușul, pentru crearea acelei legături speciale și pentru a putea oferi cât mai mult sprijin mamei.
12. Timp pentru mamă și bebeluș. Într-un spital nu prea poți avea parte de intimitate, dar uite că se poate, ca în anumite momente din zi (și noapte) să fie câteva ore în care să poți sta liniștită cu bebelușul tău, fără alte întreruperi.
Nu știu câte din aceste cerințe se pot regăsi și pe listele maternităților din România, dar poți să încerci. Poți să discuți cu medicul tău și cu medicul neonatolog despre asta. Dacă vor fi tot mai multe voci care vor cere astfel de lucruri, poate lucrurile vor începe să se schimbe (indiferent că este vorba de o maternitate de stat sau una privată).
Sursa informațiilor – în articolul 12 Ways To Have a Mother-Friendly Caesarean.
Voi ați încercat să cereți astfel de lucruri (sau altfel de lucruri) față de ceea ce se întâmplă în maternitățile de la noi? Aveți experiențe de nașteri (mai) blânde sau prietenoase, prin cezariană?
Surse foto: Pinterest & Best Lovely Newborn Photos
