Am citit cu toții multe studii care demonstrează cum violența fizică are efecte grave asupra gândirii și personalității copiilor pe termen lung, dar puține sunt cercetările care demonstrează că și vocea ridicată, mai pe românește să țipi la copil, are aceleași efecte.
Sunt momente în care toți părinții au ridicat vocea la cei mici, iar cei care spun că nu au făcut asta niciodată cu siguranță nu mai țin bine minte toate momentele, pentru că există, invariabil, momente nepotrivite în care totul este pe dos, iar atunci când cei mici (sau mai mari, depinde de vârstă) pun “bomboana pe tort” totul se transformaă într-un vârtej din care adulții simt că nu pot ieși decât dacă ridică vocea pentru a se face înțeleși sau a-și poziționa punctul de vedere. E uman, toată lumea înțelege asta și este normal.
Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cei de la Universitatea din Pittsburgh alături de cei de la Universitatea din Michigan arată că efectele sunt cu totul altele față de cele la care ne așteptam. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul copiilor care au între 13 și 14 ani, iar rezultatele arată că părinții care țipă sau folosesc un ton al vocii mult mai ridicat decât cel normal nu fac nimic altceva decât să conducă la un comportament deplasat al copiilor în timpul adolescenței și să crească gradul de depresie al acestora. Mai mult decât atât, în timp aceste efecte sunt similare cu cele cauzate de lovituri și violență fizică, și indiferent de cât de puternică este legătura dintre părinți și copii aceste efecte nu se diminunează.
Concluzia? Atunci când simțiți că nivelul vocii urcă încercați tot ce vă stă în putință să comunicați ceea ce simțiți, pe înțelesul copiilor în funcție de vârsta lor. Nimeni nu spune că este ușor să ne confruntăm cu aceste lucruri, dar de felul în care le rezolvăm depinde viitorul copiilor.
Mai multe despre studiu pe onlinelibrary.wiley.com.
PS – aruncați un ochi și pe articolul despre „Ce faci atunci când copilul tău e supărat”.
Sursă foto: Maëlle Caborderie/ Flickr.com.