Știm cu toții că este ”la modă” să te declari raw-vegan, la fel cum e ”la modă” să excluzi din meniul tău glutenul (fanii dietei paleo) sau să spui că nu poți trăi fără supa de oase. Orice ai alege (și până la urmă este alegerea fiecăruia și nu are nimeni dreptul să o judece), orice ai declara, se va găsi cineva să spună ”ah, iarăși cu moda asta…”
Eu azi vreau să vă povestesc despre întâlnirea cu nutriționista mea preferată (nu că aș avea mai multe), pe care am ascultat-o vorbind cu multă blândețe și dragoste despre importanța alimentație crude (indiferent că ești omnivor sau lacto-vegetarian sau vegan de 20 de ani), despre combinarea corectă a alimentelor, astfel încât organismul nostru să fie liber și neconstrâns de amestecuri sau alimente nocive, să fie liber să-și îndeplinească funcțiile, să fie sănătos, să ne susțină (și pentru cei care au nevoie, să mai slăbească…).
Dr Olivia Langa – la evenimentul Totul despre raw
Acesta este drumul meu. Merg cătinel, împiedicat, vreau să cunosc mai multe și mai ales vreau să fiu atentă la nevoile corpului meu. Am înțeles după jumătate de an de schimbări (și sunt abia la începutul începutului) că acestea se fac în timp, se fac încet, se fac cu cap, se fac cu atenție, cu prezență și câteodată, se fac cu îndrumare. După jumătate de an de experimentat și de ascultat, am conștientizat că trebuie și pot să am grijă de mine, că pot să îmi onorez corpul cu tot ce este mai bun, mai nutritiv și să nu îmi bat joc de el, să nu-l mai pun la colț sau să-l umplu cu lucruri nefolositoare.
Și am mai înțeles că schimbările în corp se văd atunci când se aliniază și mintea și sufletul. Astfel, cum poți explica fenomenul (remarcat de foarte mulți) ca atunci când faci o clismă, odată cu ceea ce iese din colonul tău (și care poate să fie de mulți ani ascuns pe acolo) pot să iasă și emoții, stări (în general nu din acelea frumoase) care au fost înghițite cu mâncarea, emoții și stări care ies, care apar ”deodată” și care au și ele nevoie de acceptare, de iertare, de rezolvare. Abia atunci, când toate se aliniază (sufletul, rațiunea, corpul), atunci când ești ”prezent” cu toate… în prezent, atunci poți spune că ai început să trăiești cu adevărat, conștient, alert, cu iubire. Iubirea de sine se vede în corpul tău. Asta am învățat și învăț zi de zi.
Și am mai învățat că hrana crudă te ajută la toate acestea. De aceea încerc să am cât mai multă hrană crudă (și curată) la fiecare masă. Nu sunt raw-vegană (încă…who knows…), încă poftesc la tot felul de lucruri nesănătoase, mai și mănânc lucruri nesănătoase care mai nou, îmi fac și rău. Da, este experimentul meu, este modul (cu suferință) prin care învăț să-mi ascult corpul. Poate că altora le este mai ușor, poate altora mai greu. Nici nu contează. Contează doar momentul trezirii, momentul în care îți dai seama ce îți șoptește capul, inima, stomacul etc. Îți dai seama că așa cum zeci de ani ai mâncat într-un fel și ți-ai obișnuit corpul cu tot felul de alimente sau non-alimente, acum are nevoie de timp să se adapteze la ceea ce are nevoie cu adevărat.
Întâlnirea de aseară m-a făcut să văd mai clar că sunt mulți alți oameni, care, ca și mine, își pun întrebări, experimentează, fac schimbări, fiecare în ritmul lui. Mi-am dat seama că mâncarea crudă poate fi atât de gustoasă, dacă ai puțină voință și puțină pasiune. Încet, încet voi încerca să-mi adun de prin cotloanele minții – voința și din mare sufletului – pasiunea, pentru a mă bucura cu adevărat de hrană, pentru a mă bucura de ușurătatea corpului, de pielea curată și netedă, de energia adevărată a corpului. Dar mai ales de a fi un exemplu pentru copilul meu.
Deja se văd primele schimbări în casa noastră, văd că domnișoara mea înțelege (la nivelul copilului de 4 ani, căruia mama îi spune ceva) că există alimente sănătoase și alimente nesănătoase, că știe care sunt unele și care sunt altele, că folosește noțiuni de sănătos/nesănătos și mai ales că știe de ce are nevoie și când are nevoie. Știe că morcovii cruzi sunt foarte sănătoși dar îmi menționează că nu sunt pentru ea ACUM și nu pentru că e doar un moft ci pentru că, poate, chiar nu are nevoie de morcovi – acum… Și deși acum câțiva ani era mare fan spanac sau ceapă verde, acum îmi cere alte legume. Deși o dată ar fi mâncat mâini întregi de caju sau stafide, acum ar mânca alune. Trebuie să învăț să o ascult mai mult, așa cum învăț să mă ascult pe mine însămi.
Dacă și voi aveți nevoie de astfel de informații (testate, verificate și aprobate de medicul și nutriționistul nostru) mai veniți în vizită pe aici. Promit să vă mai spun de una, de alta. Poate vă ajută vreo informație. Poate ceva vi se potrivește.
Iar dacă vă interesează vreun produs, vă recomand să cotrobăiți prin shop-ul Crud și Sănătos ECO – Boutique.
P.S.
Pe lângă faptul că m-am bucurat să particip la evenimentul SuperAlimente pentru SuperSănătate, am câștigat la tombola surpriză – un premiu-răsfăț de terapie holistică, la Eter Spa. Sunt curioasă cum o fi masajul pe pat de jad….
Featured photo
