Strictețe! Din păcate, acesta este cuvântul care descrie cel mai bine sistemul de învățământ de la noi. Foarte puțini sunt cei care au auzit de altfel de sisteme de învățământ, ba chiar mulți care aud de alternative precum sistemul Montessori sau Waldorf ridică din sprâncene și spun că aceste sisteme nu sunt eficiente. De ce? Pentru că ne-am obșnuit de atâția zeci de ani de zile cu niște reguli învechite, cu o școală sau o grădiniță de unde copiii abia așteaptă să plece acasă, cu niște teme greoaie și niște cărți și mai greoaie și avem tendința de a vedea în școală doar teme, teste și note…
Uităm că a învăța înseamnă a descoperi lucruri noi și că, până la urmă, totul se bazează pe respect. Pe acel respect pe care îl ai în primul rând față de copilul tău: el merită să aleagă ce și când învață ceva, pentru că doar el știe ce-i place și ce nu și care sunt acele lucruri de care are nevoie la un anumit moment. Nu suntem la fel, nu avem cum să gândim și să dorim aceleași lucruri, iar sintagma “trebuie să înveți asta” nu cred că ar trebui să existe, pentru că cei mici vor să învețe, dar doresc anumite lucruri, iar cunoașterea nu vine prin strictețe, ci prin descoperire.
De ce am scris tot ce am povestit mai sus? Pentru că am vizionat cap-coadă videoclipul de mai jos și compar acest tip de educație cu cel de care m-am lovit eu până acum. Dacă eu am fost obligată să învăț la multe materii și să acumulez informații pe care nu le-am folosit niciodată, acești copii se duc la cursuri de plăcere, nu sunt obligați să facă nimic, ci fac totul din plăcere, din dorință, din interes.
Pentru cei care încă nu au încredere în educație prin metode alternative, dar și pentru cei care se gândesc serios la o astfel de opțiune, vă las cu filmulețul (e lung, dar merită fiecare secundă):

Voi ce părere aveți despre educația alternativă?
Sursă foto: hoptographie/ Flickr.com.